CC BY-SA (se deschide într-o fereastră nouă)
Descarcă

În antichitate oul roșu era considerat simbol al creării Cosmosului. Preluat de creștini, obiceiul decorării ouălor de Paști are strânsă legătură cu sângele - moartea și învierea lui Iisus Hristos, creatorul lumii creștine. În lumea satului tehnica decorării ouălor cunoaște o explozie de motive decorative, de la cele mai simple (monocrome), până la cele mai complexe, denumite „ouă muncite”, decora…

Vizualizează pe site-ul instituție furnizoare (se deschide într-o fereastră nouă)

Subiect

  • Români
  • Paște
  • Obiceiuri
  • Etnografie
  • români
  • ethnography

Tipul resursă culturală

  • Ou încondeiat
  • Obiceiuri
  • eggs (biological bodies)
  • customs (social concepts)

Dată

  • 3/4 secolul XX

Mediu

  • ou
  • golire
  • coloranți
  • încondeiat cu chișița
  • degresare
  • ceară de albine
  • spălare
  • dat cu unsoare
  • pictat cu feleșteul
  • După spălare și degresare, ouăle sunt golite; apoi se aplică ceara pe suprafața albă și sunt puse în vopsea galbenă. După ce s-au îngălbenit sunt închistrite pe galben și se pun în vopsea roșie, ca să se înroșească. Se repetă închistrirea pe roșu, apoi pe verde și așa mai departe până se ajunge la ultima culoare dorită. Când sunt scoase din ultima vopsea, fiind călduțe, ouăle se șterg cu o pânză curată și ies la iveală diferitele culori cu care au fost închistrite, iar câmpul rămâne după cum a fost ultima culoare. Se dau cu unsoare pentru strălucire. Conform credinței populare, ouăle muncite amintesc de chinurile lui Iisus Hristos și de aceea se fac în Sâmbăta Mare, nu în Vinerea Răstignirii, căci ar fi un păcat de moarte.
  • dye
  • wax
  • painting (image-making)
  • Ceară
  • Pictură